Cinstirea icoanelor

Mar 12, 2011 by

"Prin icoane sufletele oamenilor evlavioşi se umplu de bucurie, dar sunt şi pedepsite pentru păcatele nepocăite."

"Prin icoane sufletele oamenilor evlavioşi se umplu de bucurie, dar sunt şi pedepsite pentru păcatele nepocăite."

Prima duminică a Postului Mare se mai numeşte Duminica Triumfului Ortodoxiei în cinstea restaurării depline a cinstirii sfintelor icoane din 843.

Principala funcţie a icoanei este cea de rugăciune. Ea e menită să treazească în om necesitatea de a se ruga, căzând înaintea sfintei icoane, încredinţat că Domnul şi toţi sfinţii ne sunt aproape, că aud rugăciunea, că sunt gata să vină în ajutor şi să împlinească cererea.

Este dificil de a enumera toate minunile săvârşite de icoanele făcătoare de minuni. Prin harul lui Dumnezeu, ele emană lumină, răspândesc mireasmă, izvorăsc mir, plâng, se întunecă (nu de vreme, ci prevestind necazuri şi scârbe), izvorăsc sânge; icoanele se înnoiesc, luminându-se brusc, prevestind venirea unor vremuri noi; icoanele li se arată oamenilor în viziuni, în vise, se transpun prin aer – deseori la mii de kilometri, în alte ţări; icoanele plutesc pe mări, atârnă în aer, însă în aşa fel, încât este imposibil să le clinteşti din loc; icoanele nu se mistuie în foc, îngropate sub ruinele bisericii dărâmate, ele rămân întregi şi nevătămate. Icoanele apar din pământ, din apă, la rădăcinile, în ramurile copacului sau în scorbura lui.

Sfintele icoane opresc răspândirea epidemiilor groaznice şi a bolilor molipsitoare, vindecă oamenii de boli incurabile. În cazuri de boli grave chipul făcător de minuni al Domnului, al Maicii Domnului sau al sfinţilor este adus din biserică acasă sau la spital şi acolo se săvârşeşte un tedeum.

Prin icoane se vindecă nu numai bolile fizice, ci şi cele sufleteşti, icoanele mângâie, susţin, salvează de sinucidere. Prin icoane sufletele oamenilor evlavioşi se umplu de bucurie, dar sunt şi pedepsite pentru păcatele nepocăite. Uneori sfinţii coboară de pe icoana sa şi astfel vin în ajutor.

Să cinstim, deci, sfintele icoane, să nu uităm că ele îşi pot găsi locul nu numai în sfintele locaşe, ci şi în casa fiecăruia dintre noi. Într-un colţ dinspre răsărit, luminat de flacăra unei candele, e bine să avem, în primul rând, icoana Mântuitorului, a Maicii Domnului, apoi – a sfântului casei, a sfinţilor ale căror nume le poartă membrii familiei ş. a.

Related Posts

Share This

Lasă un răspuns


Get Widget
%d bloggers like this: