Scara din vis

Feb 25, 2012 by

Această istorie mi-a povestit-o una dintre enoriaşele mele, care la o vârstă înaintată a plecat la mănăstire şi s-a călugărit.

Odată, pe când cunoscuta mea era adolescentă, în livada lor a coborât o scară.

Anume aşa, ziua, în amiaza mare, din cer a coborât o scară. Un capăt al ei s-a sprijinit de pământ, iar celălalt urca în cer şi se pierdea printer nori. Fata, uimită, a ieşit din casă şi fugea în jurul scării, dar nu se hotăra să se atingă de ea. Apoi s-a dus după o vecină şi s-au întors repede în livadă. Scara încă era acolo.

Dar, atunci când s-au apropiat şi fata a încercat să urce pe prima treaptă, scara brusc s-a ridicat. Se ridica puţin şi se oprea în loc, se mai ridica puţin şi iarăşi se oprea. Fata încerca să sară, apoi, captivându-se, şi-a potrivit ceva sub picioare, dar aşa şi nu a reuşit să se prindă de scară. Astfel, scara a urcat în cer fără de ea.

Pe parcursul întregii vieţi femeia îşi amintea de scara minunată coborâtă din cer. Deseori o vedea în vis, iar, atunci când, într-un târziu, a venit la biserică, a înţeles semnificaţia vedeniei sale adolescentine. După moartea soţului, şi-a ajutat fiica să-şi pună la cale copiii şi, în sfârşit şi-a realizat visul de-o viaţă – s-a agăţat de scăriţa sa.

Pr. Aleksandr DIACENKO

Related Posts

Tags

Share This

Lasă un răspuns


Get Widget
%d bloggers like this: