Pelerinajul estival

Iul 28, 2014 by admin

Îngerii ne numără paşii de fiecare dată

când mergem la vreo mănăstire

şi ne dau în schimb daruri de la Dumnezeu.

În cartea “Ţara Sfântă” de Ieromonah Roman, pe care mulţi dintre voi aţi primit-o în calitate de premiu pentru participarea la concursuri, m-a impresionat mult episodul de pe Golgota (pag. 38) în care pelerinii din Germania îi orbeau pe toţi cu bliţurile, cei din Italia gesticulau cu manichiura, cei din Japonia îşi băgau aparatele video sub Pristol şi numai autorul stătea deoparte, imprima Golgota cu inima şi … plângea. Pelerinajul este un act nu atât cognitiv, cât ziditor de suflet, întăritor al credinţei, un act de mărturisire a credinţei.

Există lăcaşuri şi locuri sfinte cărora rugăciunea neîntreruptă şi fluxul necontenit de pelerini le-au conferit o stare aparte de evlavie şi sfinţenie. Acolo minunile nu se lasă aşteptate şi se întâmplă chiar sub ochii pelerinilor. Atât doar că trebuie să le poţi vedea.

Contează foarte mult cu ce scop şi cu ce pregătire interioară mergem la locurile sfinte. Fie în afara ţării, fie între graniţele ei. Chiar la biserica sau schitul din preajma casei/localităţii. Chiar la iconostasul din ungherul de la răsărit al casei. Între călugării ruşi este populară zicala: “Ne vâhodi iz kelii von – Vot tebe i Afon” (“Nu părăsi chilia şi te vei simţi ca pe Muntele Athos”). Adică nu contează unde mergi, la ce distanţă, ci cum, în ce stare de spirit, cu câtă evlavie, cu câtă credinţă şi dragoste.

Ce vrem să găsim acolo? Pe Dumnezeu din sufletul nostru. Pe Dumnezeu, care este estompat de grija zilei şi de patimi.

Anunţăm o nouă ediţie a concursului “Pelerinajul estival”. Vom fi bucuroşi atât noi, membrii redcţiei, cât şi cititorii ziarului, să luăm cunoştinţă de fiecare impresie, fotografie, desen, eseu, poezie, care ar reflecta călătoriile şi gândurile voastre legate de locurile sfinte.

Cele mai bune lucrări vor fi publicate în paginile “Scării spre Cer”. Bilanţul se va face în luna septembrie.

Doamne ajută!

Leo BORDEIANU